Căldura extremă afectează femeile în mod diferit față de bărbați

Creșterea temperaturilor la nivel global nu afectează toate categoriile de oameni în același mod. Specialiștii atrag atenția că femeile suportă consecințe diferite și adesea mai severe ale valurilor extreme de căldură, atât din motive biologice, cât și sociale sau culturale. În multe regiuni ale lumii, ele sunt deja nevoite să găsească singure soluții pentru a face față unui climat tot mai greu de suportat.

De ce resimt femeile mai puternic efectele caniculei decât bărbații

În ultimele luni, numeroase state s-au confruntat cu temperaturi record. India se numără printre cele mai afectate țări, unde termometrele au urcat până la 46 de grade Celsius. Situația a devenit atât de gravă încât autoritățile au închis școli, iar spitalele au amenajat unități speciale pentru tratarea insolațiilor și a altor afecțiuni provocate de căldura excesivă.

Totuși, cifrele nu reflectă întreaga amploare a problemei. Dincolo de decese, temperaturile extreme afectează profund sănătatea fizică, starea psihică, siguranța și viața socială a milioane de persoane.

Ce arată cercetările din Africa, Asia și Oceania

Un studiu recent, realizat pe baza unor cercetări din Africa, Asia și Oceania, evidențiază faptul că grupurile cele mai afectate de schimbările climatice sunt, paradoxal, și cele mai puțin luate în considerare în politicile publice. Cercetătorii au observat că experiența caniculei este influențată puternic de rolurile sociale atribuite femeilor și bărbaților.

În multe comunități din Africa și Asia, femeile sunt principalele responsabile pentru activitățile casnice și îngrijirea familiei. Din acest motiv, ele petrec foarte mult timp în locuințe slab ventilate, fără sisteme de răcire sau izolație adecvată.

Temperaturile ridicate din interiorul caselor provoacă epuizare, stres, anxietate și disconfort constant. Astfel, efectele caniculei depășesc simpla problemă a sănătății fizice și influențează întreaga stare de bine a femeilor.

Diferențele se observă și la locul de muncă

În multe state, femeile activează în sectoare informale unde condițiile sunt precare, iar accesul la facilități sanitare este limitat.

Cercetări realizate în India și Bangladesh arată că, în perioadele de căldură extremă, multe femei evită să consume suficientă apă pentru a nu fi nevoite să folosească toalete nesigure sau insalubre. Acest comportament crește riscul de deshidratare, infecții și alte probleme medicale grave.

În anumite regiuni, normele religioase și culturale contribuie suplimentar la disconfortul termic. În India și Maldive, de exemplu, femeile sunt adesea obligate să poarte haine mai groase și mai acoperitoare decât bărbații, ceea ce face ca temperaturile ridicate să fie și mai greu de suportat.

Canicula influențează inclusiv relațiile sociale

În timpul valurilor de căldură, multe femei aleg să rămână în interior pentru a evita temperaturile sufocante. Acest lucru reduce contactul cu prietenii, rudele și comunitatea. În Burkina Faso, cercetătorii au descoperit că femeile însărcinate devin mult mai izolate social în perioadele foarte calde, deși sprijinul emoțional și apropierea familiei sunt esențiale pentru sănătatea lor.

Presiunea socială este un alt efect mai puțin discutat al încălzirii globale. În zonele rurale din Kenya, femeile însărcinate care nu mai puteau efectua munci fizice în aer liber din cauza căldurii erau considerate „leneșe” sau „slabe”.

În comunitățile unde valoarea unei femei este asociată cu capacitatea ei de a îndeplini sarcinile gospodărești, astfel de percepții pot avea efecte emoționale și sociale puternice.

În Camerun, femeile afectate de caniculă au raportat de aproape trei ori mai frecvent episoade de agresiune și tensiuni în familie. Specialiștii consideră că stresul provocat de căldură și dificultățile economice amplifică conflictele din gospodării.

Citește și: Cum poți trata o arsură solară acasă?

Schimbările climatice contribuie chiar și la creșterea numărului de căsătorii timpurii în unele state vulnerabile.

În Bangladesh, Nepal și Cambodgia, familiile afectate financiar de secetă și temperaturi extreme aleg uneori să își căsătorească fetele la vârste foarte mici pentru a reduce cheltuielile gospodăriei. Aceste situații limitează libertatea tinerelor și le expun unor riscuri mai mari de abuz și dependență economică.

Cu toate acestea, femeile nu așteaptă întotdeauna intervenția autorităților și găsesc propriile metode de adaptare la noua realitate climatică. În Ahmedabad, India, unele comunități au început să vopsească acoperișurile caselor în alb pentru a reflecta căldura și folosesc materiale precum coji de nucă de cocos sau resturi de hârtie pentru a construi acoperișuri mai răcoroase.

În Bangladesh, femeile au amenajat spații umbrite și bine ventilate lângă locuințe, care oferă atât protecție împotriva căldurii, cât și locuri de întâlnire pentru comunitate. În Jakarta, au fost create zone comune umbrite care funcționează ca adevărate centre de răcorire pentru locuitori.

Citește și: Cum își îngrijește pielea poporul Himba: o tradiție adaptată vieții în deșert

Concluziile studiului subliniază faptul că efectele căldurii extreme nu sunt determinate doar de diferențele biologice dintre femei și bărbați. Cultura, statutul social, nivelul de venit, apartenența etnică sau condiția de migrant influențează la fel de mult modul în care oamenii resimt și gestionează schimbările climatice.

Pe măsură ce planeta continuă să se încălzească, experții avertizează că politicile climatice trebuie să țină cont de aceste diferențe și să ofere soluții adaptate realităților cu care se confruntă femeile în fiecare zi.

Sursa: sciencealert.com