Slănina – fie afumată, sărată sau conservată în untură – a reprezentat mult timp unul dintre alimentele de bază din provizia de iarnă a familiilor de la sat. foto: carmangeriaszanto.ro V-ați imaginat vreodată că o bucată de slănină poate rezista mai bine de trei decenii? La o biserică evanghelică din Sibiu acest lucru este real: în turn se păstrează, de 35 de ani, o bucată de grăsime de porc cu o istorie aparte. Slănina păstrată 35 de ani într-un turn din Sibiu În turnul bisericii fortificate din Dealul Frumos atârnă trei bucăți de slănină, prinse în cârlige metalice. Cea mai veche se află acolo de 35 de ani, iar mult timp nimeni nu a știut cui îi aparține. „Trei ani la rând s-a discutat continuu despre cine ar putea fi proprietarul. Am încercat, prin Asociația sașilor din Dealu Frumos, să-l identificăm”, povestește Alina Șamu, ghid al bisericii evanghelice. Cui i-a aparținut? Slănina i-a aparținut lui Andreas Zikeli, decedat în 2001. Fiul acestuia a fost încântat să descopere motivul pentru care tatăl său a ascuns slănina în decembrie 1989, chiar în ultima iarnă a comunismului. „Cred că a lăsat-o acolo cu gândul că se va întoarce, iar dacă se întoarce, să aibă hrană pentru familie”, explică el. Sașii care revin, din când în când, pe meleagurile natale sunt fascinați de poveste. Martin, fiul lui Andreas Zikeli, păstrează și astăzi slănina în turn și îi încurajează și pe ceilalți să continue tradiția. „În fiecare duminică dimineața, clopotarul trăgea clopotul de slănină și veneai cu cuțitul, ștampila. Îți tăiai o bucată cât credeai tu că îți trebuie pe parcursul săptămânii. O tăiai, ștampilai unde ai tăiat. Până duminica cealaltă nu mai aveai ce căuta”, potrivit observatornews.ro. Cum era servită slănina pe vremuri? Slănina – fie afumată, sărată sau conservată în untură – a reprezentat mult timp unul dintre alimentele de bază din provizia de iarnă a familiilor de la sat. În multe regiuni, slănina afumată este feliată foarte subțire și servită alături de pâine de casă, ceapă roșie și brânză maturată, constituind o gustare tradițională cu o valoare culturală puternică. Deși slănina este considerată în primul rând o sursă bogată de grăsimi, consumată în cantități mici poate contribui la aportul unor nutrienți importanți. Unele tradiții populare îi atribuie chiar proprietăți protectoare pentru organism, însă aceste beneficii trebuie privite în contextul unei alimentații echilibrate și al dovezilor științifice existente. Beneficiile nutriționale ale slăninii Slănina este un aliment foarte concentrat energetic: aproximativ 850 de calorii și circa 94 g de grăsimi la 100 g. Totuși, în porții reduse, poate furniza organismului elemente nutritive utile. Printre acestea se numără: acizi grași saturati și nesaturați, inclusiv acid oleic și linoleic; vitamine liposolubile precum vitamina A și vitamina D; vitamine de tip B care susțin metabolismul; minerale precum seleniul, fosforul și zincul, implicate în funcționarea sistemului imunitar și în procesele antioxidante. Nutriționistul Tatiana Meshteryakova subliniază că grăsimile sunt esențiale pentru structura membranelor celulare, pentru buna funcționare a plămânilor și pentru absorbția vitaminelor liposolubile. De asemenea, seleniul prezent în slănină contribuie la protejarea organismului împotriva stresului oxidativ. Pentru a beneficia de aceste aporturi fără a suprasolicita organismul, se recomandă consumul limitat la 15–20 g de slănină pe zi, preferabil în prima parte a zilei. Cum influențează slănina sistemul digestiv Grăsimile din slănină stimulează producția și eliberarea bilei, ceea ce poate îmbunătăți procesul de digestie. Bila participă la activarea enzimelor pancreatice în momentul în care hrana ajunge în duoden, facilitând astfel descompunerea și absorbția eficientă a nutrienților. Specialiștii explică faptul că o cantitate moderată de grăsimi poate susține motilitatea intestinală și poate contribui la menținerea unei bariere digestive sănătoase, rol esențial în protecția împotriva unor agenți patogeni. În acest context, mici porții de slănină consumate ocazional pot avea un efect benefic asupra digestiei, cu condiția să nu se depășească 15–20 g pe zi. Cine ar trebui să evite slănina Există însă persoane pentru care consumul de slănină poate fi problematic. Nutriționiștii recomandă prudență în special celor care suferă de: gastrită sau colită, sindrom de colon iritabil, afecțiuni ale pancreasului (pancreatite), boli ale vezicii biliare (colecistite, dischinezii biliare). Pentru copii, slănina ar trebui oferită rar și în cantități foarte mici, de aproximativ 10 g pe săptămână, deoarece sistemul lor digestiv este mai sensibil. Citește și: Ce este slănina de porc și ce beneficii are? Distribuie articolul pe: