Ciocolata Dubai, matcha și quinoa: Partea întunecată a tendințelor alimentare

Azi vorbim despre partea întunecată a tendințelor alimentare! Lumea este înfometată după ciocolata din Dubai, ceaiul verde matcha și quinoa. Însă această frenezie a consumatorilor are consecințe majore asupra mediului și piețelor din țările producătoare.

Ciocolată fină cu lapte la exterior, cremă moale de fistic și fire crocante, dulci, de kadaif în interior — pentru mulți consumatori, ciocolata din Dubai este simbolul luxului dulce.

Ciocolata Dubai, un trend isteric

Sarah Hamouda, fondatoarea producătorului Fix Dessert Chocolatier din Dubai, este creditată cu inventarea acestei delicatese populare. Cu ajutorul influencerilor, creația sa a devenit virală pe rețelele sociale, fiind promovată drept o nouă tendință culinară exclusivistă care a cucerit lumea.

La un preț mediu de 7 euro (8 dolari) pentru 100 de grame, rețetele făcute acasă pentru batoanele de ciocolată au devenit, de asemenea, tot mai populare online. Dar această tendință are un cost ascuns: de când cererea pentru ciocolata din Dubai a început să crească, spre sfârșitul lui 2023, pofta globală de fistic a explodat.

În 2024, importurile de fistic în coajă în Uniunea Europeană au crescut cu peste o treime față de anul anterior, valoarea pieței depășind pentru prima dată pragul de 1 miliard de euro (1,16 miliarde de dolari).

Pasiunea pentru fistic epuizează resursele de apă

Această cerere are consecințe serioase pentru țările producătoare. Fisticul se dezvoltă bine în climate calde și uscate, unde înlocuiește tot mai des alte culturi, precum măslinii. În Spania – cel mai mare producător european –, suprafețele cultivate cu fistic s-au înzecit din 2017 până astăzi.

„Fisticul este un fruct interesant în contextul schimbărilor climatice și ar putea fi o bună adaptare climatică pentru fermieri”, spune Stig Tanzmann, consultant agricol pentru organizația de dezvoltare Bread for the World, afiliată bisericilor protestante din Germania.

Totuși, realitatea este alta: arborii de fistic necesită irigații suplimentare.

„Ai o plantă adaptată la climă, dar apoi o uzi intens pentru a obține producții mari, necesare unei piețe cu prețuri ridicate”, explică Tanzmann.

Câți litri de apă se consumă pentru 1 kg de fistic

Pentru a produce 1 kilogram de fistic sunt necesari peste 10.000 de litri de apă, majoritatea provenind din irigații artificiale. În regiunile aride, acest lucru duce la probleme grave de apă. Prin comparație, producerea unui kilogram de arahide necesită aproximativ 2.800 de litri, dintre care 90% provin din apa de ploaie.

Mai mult, fisticul – asemenea altor culturi agricole devenite brusc populare la nivel mondial – este cultivat în monocultură, avertizează Tanzmann. Aceasta duce la folosirea intensivă a îngrășămintelor și pesticidelor, degradând solul.

Deși arborii de fistic rezistă bine la căldură, iernirile tot mai blânde cauzate de schimbările climatice îi afectează. Pomii au nevoie de o perioadă rece pentru a înflori – iar fără flori, nu există fructe.

Trendul matcha tensionează piața

Și alte tendințe alimentare, precum ceaiul matcha, au efecte negative. Pudra verde, cu gust amar, a fost mereu un produs exclusivist — iar acum, pe fondul cererii globale uriașe, a devenit și mai scumpă.

Originar din China, cel mai bun matcha este cultivat astăzi în Japonia. Acolo, plantele de ceai sunt umbrite special înainte de recoltare, proces realizat adesea manual. Frunzele sunt apoi opărite, aerate, li se îndepărtează tulpinile și nervurile, iar doar pulpa frunzei este măcinată fin.

În Japonia, matcha de calitate superioară este folosit în ceremoniile tradiționale ale ceaiului. Totuși, datorită conținutului său bogat în antioxidanți, vitamine și minerale, matcha a devenit în ultimii ani un superaliment global, prezent în latte-uri, batoane de ciocolată și deserturi.

Cererea ridicată de matcha cauzează penurii

Conform Asociației Germane a Ceaiului, între ianuarie și august 2024 au fost livrate peste 240 de tone de matcha către Germania, o creștere de 240% față de aceeași perioadă din 2023. Iar tendința continuă, pe măsură ce alimentația sănătoasă devine tot mai la modă. Piața globală a matcha ar urma să se dubleze în următorii 5–7 ani, potrivit analiștilor.

Cererea crescută provoacă deja penurii. Compania japoneză Marukyu Koyamaen, unul dintre marii exportatori, avertizează că disponibilitatea produselor este limitată. La alți producători, precum Ippodo Tea, aproape tot stocul este epuizat.

Pe piața japoneză, prețul de achiziție al matcha este aproape de trei ori mai mare decât anul trecut, iar prețurile de vânzare cu amănuntul s-au dublat, spune Yuji Yamakita, comerciant independent de ceai din Kyoto.

„Prețurile ridicate îi afectează mai ales pe cei care practică ceremoniile ceaiului și pe producătorii de dulciuri. Am auzit că unii au încetat să mai bea matcha sau beau mai rar”, adaugă el.

Această situație lovește în special comercianții locali japonezi. Yamakita se teme că micii fermieri, care nu dispun de echipamente moderne și resurse financiare, nu vor putea face față cererii crescânde și vor fi forțați să-și închidă afacerile.

Mania quinoa distruge terenurile agricole

Un alt exemplu de efect negativ al tendințelor alimentare globale este quinoa. Provine din Anzii sud-americani. În 2013, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a declarat acel an drept „Anul Internațional al Quinoa”, pentru a evidenția importanța sa în securitatea alimentară. Dar produsul a fost rapid promovat ca superaliment, iar consumul global a crescut vertiginos.

În Peru și Bolivia, principalele țări producătoare, prețurile au crescut atât de mult, încât localnicii nu și-au mai putut permite alimentul de bază, spune Tanzmann.

Și mediul a avut de suferit. În mod tradițional, terenurile din Anzi sunt lăsate în repaus până la șapte ani pentru regenerarea solului, potrivit organizației germane Welthungerhilfe. Din cauza cererii ridicate, fermierii au redus perioada de repaus la un singur an, apelând la îngrășăminte chimice, pesticide și utilaje grele, care compactează solul.

Quinoa schimbă modul de agricultură

De asemenea, au fost cultivate zone nepotrivite pentru agricultură, spune Markus Wolter, expert în agricultură și nutriție la organizația catolică Misereor.

„Un exemplu este o regiune semideșertică din platourile Boliviei, unde înainte erau crescute lame. Este mult prea uscat acolo pentru cultivarea la scară mare a quinoa”, avertizează Wolter. „A mers câțiva ani, pentru că la începutul boomului a plouat suficient – dar în ultimii ani, ploile au dispărut.”

Aratul solului a avut și el efecte negative.

„Într-un climat cu vânturi puternice, nu ar trebui arat deloc, pentru că puținul sol fertil care există este rapid spulberat”, explică Wolter.

Astfel, revenirea la creșterea animalelor devine dificilă, pentru că pajiștile sunt mai puțin fertile.

Ce rămâne după ce trece moda?

Fie că este vorba de fistic, matcha, quinoa sau alte alimente-vedetă, organizațiile de comerț echitabil îi sfătuiesc pe producători să nu depindă economic de o singură cultură.

„Este important să se cultive atât pentru piața globală, cât și pentru cea locală”, explică Claudia Brück, directoare Fairtrade Germany.

Astfel, fermierii pot avea venituri stabile chiar și după ce trece valul de popularitate și prețurile scad.

„Ideea este să renunți la monoculturi și să cultivi, de exemplu, două rânduri de cafea și unul de fasole. Solul devine mai sănătos, iar fermierii își pot produce propria hrană. În același timp, pot cultiva și mango pentru export”, adaugă Brück, citat de DW.

Dar nu doar fermierii trebuie să fie responsabili, ci și cei care lansează și promovează trenduri alimentare, spune Tanzmann.

„Când împingi un astfel de fenomen, ai o responsabilitate morală și ar trebui să te gândești la consecințele lui de la început până la sfârșit – nu doar la cum să vinzi cât mai mult.”

Citește și: 9 legume pe care le poți mânca drept desert