Boala limbă geografică (glosită migratorie benignă): cauze, simptome și tratament

|Andreea Nicole |
Boala limbă geografică (glosită migratorie benignă): cauze, simptome și tratament

Boala limbă geografică (glosită migratorie benignă) cauze, simptome și tratament. sursa foto Profimedia

Boala limbă geografică, cunoscută și ca glosită migratorie benignă, este o afecțiune inflamatorie care apare de obicei pe partea superioară și pe lateralele limbii. Caracteristic, „limba geografică” se prezintă sub forma unor zone roșii, bine delimitate, de diferite dimensiuni, înconjurate parțial de o margine albă neregulată.

Leziunile pot fi multiple și tind să își schimbe poziția, forma și mărimea în timp – de unde și denumirea bolii. În unele cazuri, petele pot dispărea complet pentru câteva zile sau săptămâni, pentru ca apoi să reapară în alte zone.

Boala limbă geografică (glosită migratorie benignă)

Specialiștii spun că, deși aspectul poate fi alarmant, glosita migratorie este o afecțiune benignă, fără risc de complicații grave. Totuși, în unele cazuri poate provoca disconfort, senzație de arsură sau sensibilitate la alimente picante, acide sau sărate.

Factorii declanșatori nu sunt complet cunoscuți, dar studiile sugerează o legătură cu stresul, modificările hormonale, alergiile sau deficiențele nutriționale (în special lipsa vitaminei B12 și a fierului).

Medicul stomatolog sau medicul ORL poate confirma diagnosticul printr-un simplu consult vizual. Tratamentul nu este, de obicei, necesar, însă se pot recomanda geluri calmante sau apă de gură cu efect antiinflamator pentru reducerea disconfortului.

Cum arată limba geografică?

Persoanele afectate prezintă pe limbă zone roșii, fără papile, de dimensiuni variabile, înconjurate parțial sau total de un contur alb neregulat. Aspectul apare deoarece papilele filiforme și fungiforme (proeminențele în formă de deget și ciupercă de pe suprafața limbii) dispar în aceste regiuni.

Ocazional, leziuni similare pot apărea și în alte zone ale cavității bucale – pe palat, obraji, sub limbă sau pe gingii. În aceste cazuri, afecțiunea este denumită stomatită geografică sau eritem migrator.

Ce cauzează limba geografică?

Cauza exactă a limbii geografice nu este cunoscută. Printre factorii propuși ca posibile cauze se numără:

  • stresul emoțional și factorii psihologici
  • obiceiuri zilnice sau alergii
  • diabetul
  • tulburări hormonale

Niciunul dintre acești factori nu a fost însă demonstrat ca fiind cauza directă. A fost observată o posibilă legătură între limba geografică și psoriazis, această afecțiune fiind mai frecventă la persoanele cu psoriazis. Unii specialiști o consideră chiar o formă orală de psoriazis.

Cine poate face limbă geografică?

Limba geografică este o afecțiune relativ frecventă, putând apărea la orice vârstă, inclusiv în copilărie.

  • Afectează între 1 – 2,5% din populație.
  • Zonele afectate pot varia ca formă, culoare și dimensiune – de aici și numele afecțiunii.
  • Pot exista mai multe zone afectate în același timp.
  • Leziunile pot dispărea complet pentru o perioadă și reapărea ulterior.
  • Limba geografică este adesea asociată cu limba fisurată (fisuri pe suprafața limbii).

Este contagioasă limba geografică?

Nu. Limba geografică nu este o boală contagioasă și nu poate fi transmisă altor persoane.

Este necesar tratamentul?

În majoritatea cazurilor, nu este nevoie de tratament, deoarece limba geografică este asimptomatică.

Totuși, unii pacienți pot simți:

  • arsură sau usturime pe limbă.

În aceste situații, se pot utiliza:

  • anestezice topice pentru amorțirea zonei,
  • medicamente antiinflamatoare (inclusiv corticosteroizi) pentru reducerea disconfortului.

Poate evolua spre cancer?

Nu. Nu există rapoarte care să indice că limba geografică se poate transforma în cancer, potrivit aaom.com. De cele mai multe ori, biopsia nu este necesară, diagnosticul fiind pus pe baza aspectului clinic caracteristic.

Limba geografică este o afecțiune benignă, frecvent întâlnită, fără risc de cancer sau de transmitere la alte persoane. Deși poate provoca uneori disconfort, nu necesită tratament în majoritatea cazurilor. Dacă apar dureri sau senzații de arsură, consultul la medicul stomatolog sau dermatolog poate ajuta la găsirea tratamentului potrivit.

Citește și: „Boala vampirului” – O femeie poate să moară dacă mănâncă usturoi

Distribuie articolul pe: