Se poate reduce riscul de demență prin consumul de nutrienți?

Pe măsură ce îmbătrânim, este perfect normal să uităm din când în când un nume sau unde am pus cheile. Totuși, atunci când dificultățile de memorie devin frecvente și afectează aspecte esențiale ale vieții – cum ar fi recunoașterea persoanelor apropiate sau amintirea adresei proprii – acestea pot indica o problemă cognitivă serioasă, precum demența.

Se poate reduce riscul de demență prin consumul de nutrienți? Ce arată studiile

Demența reprezintă un termen general care desemnează pierderea progresivă a memoriei, a limbajului și a altor funcții cognitive, suficient de severă încât să perturbe activitățile zilnice. Conform estimărilor, până în anul 2060, numărul persoanelor afectate de această afecțiune se va dubla, iar costurile asociate îngrijirii, în special cele suportate de familie prin sprijin neremunerat, vor crește considerabil.

În lipsa unui tratament curativ, prevenția devine o prioritate esențială. Conform unei analize publicate de eatingwell.com, cercetătorii de la Universitatea Columbia au explorat relația dintre alimentație și sănătatea cognitivă, folosind date provenite de la mii de adulți cu vârsta de peste 50 de ani.

Studiul a evaluat obiceiurile alimentare și le-a corelat cu performanța cognitivă, ținând cont de factori precum vârsta, stilul de viață și alți indicatori relevanți.

Citește și: Cum să-ți corectezi respirația și să reduci riscul unor afecțiuni grave, inclusiv demența

Nutrienți cu impact și constatări surprinzătoare

Rezultatele studiului au evidențiat cinci nutrienți cu o asociere puternică în reducerea riscului de demență:

1. Izorhamnetina – un flavonol prezent în ceapă, fructe de pădure și mere, cunoscut pentru efectele antioxidante;
2. Manganul – un mineral esențial regăsit în nuci și cereale integrale;
3. Fibrele alimentare – din fructe, legume și leguminoase, importante pentru sănătatea intestinală și cerebrală;
4. Beta-tocoferolul și
5. Beta-tocotrienolul – forme ale vitaminei E, cu rol neuroprotector, prezente în nuci și semințe.

De asemenea, studiul a confirmat o legătură între consumul ridicat de zahăr și un risc mai mare de declin cognitiv. În mod surprinzător, cercetarea a identificat și asocieri mai puțin așteptate – cum ar fi posibile riscuri legate de anumite componente din lapte, precum glicerofosfocolina și vitamina D, deși alte cercetări sugerează beneficii cognitive pentru acestea. Aceste discrepanțe subliniază necesitatea unor investigații suplimentare pentru a clarifica relațiile cauzale.

Testele cognitive nu au avut caracter clinic, lăsând loc pentru interpretări subiective

Este important de menționat că studiul prezintă anumite limitări metodologice. Evaluarea alimentației a fost realizată pe baza auto-raportărilor participanților privind consumul alimentar din ultimul an, ceea ce poate introduce erori.

De asemenea, testele cognitive nu au avut caracter clinic, lăsând loc pentru interpretări subiective. În plus, variabile precum predispoziția genetică sau influențele de mediu nu au fost integrate în analiză.

Chiar și în aceste condiții, concluzia este clară: adoptarea unei diete bogate în nutrienți neuroprotectori – precum flavonolii, fibrele, manganul și vitamina E – poate juca un rol important în prevenția demenței.

Recomandări simple pentru un creier sănătos

Pentru a introduce acești nutrienți în dieta zilnică, se pot face modificări ușor de aplicat. De exemplu:

• Înlocuiește gustările procesate cu opțiuni mai nutritive, precum un mix de nuci și fructe de pădure;

• Alege hummus cu legume crude în locul snack-urilor sărate;

• Include zilnic fructe, legume, cereale integrale și semințe.

Un exemplu de plan alimentar benefic este dieta MIND, care combină principiile dietelor Mediteraneană și DASH. Aceasta este asociată cu un risc redus cu până la 25% de apariție a demenței și susține atât sănătatea cerebrală, cât și pe cea cardiovasculară.

Totodată, prevenția nu se limitează la alimentație. Mișcarea regulată, somnul odihnitor, reducerea stresului și menținerea relațiilor sociale active sunt elemente esențiale. De exemplu, singurătatea a fost identificată ca un factor de risc major pentru deteriorarea cognitivă, comparabilă cu fumatul sau sedentarismul.