Banana modificată genetic, care nu se înnegrește, ar putea reduce risipa alimentară, spun oamenii de știință

Banana modificată genetic, care nu se înnegrește, ar putea reduce risipa alimentară. O varietate dezvoltată în Norwich rămâne proaspătă până la 12 ore după ce este decojită. Cei mai mulți dintre noi am aruncat cel puțin o dată o banană prea coaptă și moale. Însă oamenii de știință susțin că au găsit o soluție: o banană modificată genetic care nu se înnegrește.

Produsul este cel mai recent dintr-o serie de fructe și legume editate genetic, concepute pentru a avea o durată de valabilitate mai mare. Oamenii de știință spun că această tehnologie devine o armă puternică împotriva risipei alimentare, o problemă majoră la nivel global.

Banana modificată genetic, care nu se înnegrește

Banana, dezvoltată de Tropic, o companie de biotehnologie din Norwich, ar rămâne proaspătă și galbenă timp de 12 ore după ce este decojită. Este mai rezistentă la înnegrire în urma loviturilor din timpul recoltării și transportului.

„Risipa alimentară este un contributor major la emisiile de gaze cu efect de seră. Este o problemă foarte gravă,” a declarat Gilad Gershon, directorul executiv al companiei Tropic. „Bananele sunt a patra cea mai cultivată cultură la nivel global, dar și una dintre cele mai perisabile. Unele estimări arată că 50% dintre bananele cultivate nu sunt niciodată consumate.”

Compania a mai dezvoltat și o banană cu maturare lentă, aprobată în mai multe țări, pe care intenționează să o lanseze mai târziu în acest an. Alte echipe de cercetare lucrează la salate care se ofilesc mai lent, mere și cartofi rezistenți la lovituri și la identificarea genelor care determină cât de repede se stafidesc strugurii și afinele.

Risipa alimentară e ridicată la nivel global

Se estimează că 33% din produsele agricole recoltate la nivel mondial nu sunt niciodată consumate din cauza duratei scurte de valabilitate. Bananele se numără printre cele mai frecvent aruncate alimente. Un sondaj guvernamental din Marea Britanie arată că britanicii aruncă în fiecare zi 1,4 milioane de banane comestibile. Deoarece bananele cultivate comercial nu au semințe, ele nu pot fi hibridizate precum alte fructe.

„Bananele sunt asexuate,” a explicat Gershon. „Nu există practic încrucișări la banane. Mâncăm astăzi aceleași banane pe care le mâncau și bunicii noștri în anii 1950. Singura șansă reală pe care o avem de a adapta banana la provocările actuale este prin editare genetică.”

Compania a reușit să dezactiveze o genă responsabilă de producerea unei enzime numite polifenol oxidază, care provoacă înnegrirea.

Aceeași genă este inactivată și în merele Arctic, un soi modificat genetic vândut în SUA din 2017, iar blocarea acestei enzime s-a dovedit eficientă și la roșii, pepeni, kiwi și ciuperci. În cazul bananelor, Tropic a făcut modificări precise asupra genelor existente, fără a introduce material genetic străin.

Banana modificată genetic, aprobată spre comercializare

Compania a primit deja aprobarea de a comercializa bananele care nu se înnegresc (încă fără un nume oficial) în Filipine, Columbia, Honduras, SUA și Canada. Gershon afirmă că produsul ar trebui să fie conform cu cerințele Legii Tehnologiei Genetice (Selecție de Precizie) din Regatul Unit, odată ce va fi adoptată legislația secundară, deschizând astfel calea pentru vânzarea bananei în Anglia.

Dr. Martin Kottackal, de la Centrul Khalifa pentru Inginerie Genetică și Biotehnologie din Abu Dhabi, spune că editarea genetică poate fi folosită pentru a viza mai mulți factori implicați în procesul de coacere.

Echipa sa cercetează genele responsabile de menținerea culorii verzi și de prevenirea înnegririi, dar și căile biologice implicate în producerea etilenei — un gaz emis de fructe care declanșează coacerea.

„Lucrăm la roșii, salată, vinete,” a spus el. „Toate sunt în curs de dezvoltare.”

Cercetările asupra legumelor și fructelor continuă

Alte echipe cercetează genele care influențează stratul ceros protector, numit cuticulă, de pe suprafața fructelor, potrivit theguardian.com. O cuticulă mai groasă poate proteja merele de infecțiile fungice și fructele moi, precum strugurii și afinele, de crăpături care duc la stafidire.

Prof. Cathie Martin, de la Centrul John Innes din Norwich, a declarat că există un interes tot mai mare pentru dezvoltarea produselor cu durată de valabilitate mai mare.

„Motivul pentru care soiul russet a fost preferat de McDonald’s este pentru că nu se înnegrește,” a spus ea. „Prevenirea înnegririi este cu siguranță o trăsătură dorită.”

Roșia mov și cartoful Maris Piper

Echipa sa a dezvoltat o roșie mov modificată genetic, bogată în antioxidanți, comercializată în SUA pentru beneficiile sale asupra sănătății. Conținutul ridicat de antioxidanți înseamnă, de asemenea, că roșia se înmoaie mai greu după coacere.

„Roșiile mov au o durată de valabilitate uimitoare, cel puțin de două ori și uneori de patru ori mai mare,” a declarat Martin. „Nu am promovat prea mult acest aspect, dar cred că este un argument de vânzare important.”

Prof. Jonathan Jones, de la Laboratorul Sainsbury, a condus dezvoltarea unui soi de cartof Maris Piper rezistent la mană, care reduce nevoia de pesticide și pierderile cauzate de această boală în depozitare.

„În agricultură și alimentație, nu avem o singură problemă mare, ci multe probleme mai mici și medii,” a spus el. „Există soluții genetice pentru toate. Editarea genetică îți permite să abordezi aceste probleme mai rapid și mai eficient.”

Citește și: Rețetă de înghețată de post cu banane